Curtea Constituțională a României a decis, la 6 decembrie, să anuleze alegerile prezidențiale, cu două zile înainte ca turul al doilea să aibă loc. Încălcarea flagrantă a rezultatului votului a avut drept scop blocarea unei victorii anticipate a lui Călin Georgescu, un candidat neofascist care și-a exprimat scepticismul față de războiul împotriva Rusiei.

Curtea Constituțională intervenise deja în octombrie, când a interzis participarea la alegeri a unei alte candidate neofasciste, Diana Sosoaca. În cazul lui Sosoaca, Curtea a susținut că „discursul public” al acesteia amenința „înlăturarea garanțiilor esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, și anume aderarea la UE și NATO”.

Cea mai recentă decizie a Curții s-a bazat pe declasificarea de către președintele în exercițiu a unor rapoarte ale serviciilor secrete care pretindeau că arată un „atac cibernetic” rusesc, aparent responsabil pentru victoria lui Georgescu în primul tur. Rapoartele nu au furnizat nicio dovadă, descriind în schimb campania candidatului pe rețele sociale, susținând că au găsit un modus operandi „compatibil cu un actor statal”. Lipsite de argumente concrete, agențiile de informații se concentrează în schimb pe presupusele intenții ale Rusiei, dovedite prin recitarea unor acuzații anterioare nefondate și chiar discutarea subiectului alegerilor din România în talk-show-uri rusești.

Dovezi sau nu, relatările care au urmat în presa internațională și românească au declarat țara victimă a unui „atac hibrid” rusesc.

Campania electorală pentru turul doi a fost dominată ulterior de o atmosferă de isterie oficială. Aceasta a urmat alegerilor parlamentare, desfășurate la 1 decembrie, în urma cărora o treime din mandate au revenit partidelor de extremă dreapta, iar partidele tradiționale de guvernământ - Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) - s-au prăbușit la minime istorice. Toate partidele politice principale, precum și editorialele, podcasturile, actorii și universitățile s-au mobilizat în favoarea unei campanii oficiale pro-UE și pro-NATO și a „drumului euro-atlantic” al țării.

Această campanie nu era îndreptată împotriva lui Georgescu, care se străduia să repete că era, de fapt, un susținător al UE și al NATO. Ea a fost concepută în primul rând pentru a înfrânge opoziția larg răspândită a clasei muncitoare față de politicile aplicate timp de decenii sub auspiciile celor două organizații.

A existat o calitate deosebit de suprarealistă a spectacolelor nesfârșite despre beneficiile economice ale Uniunii Europene, în timp ce straturi largi ale populației din întreaga Europă sunt împinse spre sărăcie de creșterile de prețuri și măsurile de austeritate.

În Europa de Est, restaurarea capitalismului de către birocrația Stalinistă și „drumul european” ulterior au produs o catastrofă fără margini în ultimii 35 de ani. Toate formele de înapoiere, anticomunism și excepționalism național au devenit dogme oficiale de stat, în timp ce mari părți ale populației au fost sărăcite. Privatizările, șomajul în masă și exodul muncitorilor au fost însoțite de degradarea vieții sociale și culturale.

Democrația burgheză, proclamată de foștii birocrați în anii '90, a rămas literă moartă. Aderarea la NATO a fost marcată de torturarea prizonierilor în centrele de tortură ale CIA și de participarea României la războaiele imperialiste din străinătate, precum Irak și Afganistan.

Odată cu decizia partidelor tradiționale aflate la putere de a desființa rezultatul alegerilor, în timp ce principala alternativă electorală la aceste partide este un fascist, este evident că democrația burgheză, sau pretenția ei, putrezește în picioare.

Cifrele Eurostat pentru 2023 oferă o imagine a deșertului social lăsat în urma integrării în UE. 32 % din populație și 39 % din copii sunt clasificați ca fiind expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Șaizeci la sută dintre oameni nu își pot permite o vacanță de o săptămână, iar 23 la sută nu își pot permite o masă cu carne o dată la două zile.

Cifrele Eurostat arată că 16 la sută dintre tineri părăsesc timpuriu sistemul de educație sau formare, în timp ce Ministerul Educației din România recunoaște că aproape o treime dintre tineri au lipsit din sistemul de educație în anul școlar 2022-2023. Numărul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în formare este cel mai mare din UE, de 19,3 la sută. Potrivit Institutului Național de Statistică, România are o rată a șomajului în rândul tinerilor de 22 la sută.

După gestul fără precedent al Curții Constituționale, principalele partide politice se pregătesc pentru un mare guvern de uniune națională format de „partidele pro-europene”, un guvern care va duce o politică nemiloasă de austeritate și pregătiri de război cu Rusia.

Președintele Iohannis, care va rămâne în funcție cel puțin până în primăvara anului viitor, a exprimat succint îngrijorările clasei conducătoare din România: „Spun acest lucru pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare, spun acest lucru pentru UE. România rămâne un aliat sigur și solid și cred că este foarte important să știm cu toții că România nu se află în nicio dificultate.”

Criza din România reflectă evoluțiile pe plan internațional, o amplă realiniere a politicii burgheze în conformitate cu nivelul crizei internaționale. Noul guvern va fi unul al războiului împotriva Rusiei și al războiului de clasă pe plan intern.

UE a promis să ia măsuri împotriva „platformei chinezești” Tik Tok, în timp ce atât oficialii UE, cât și cei ai SUA s-au grăbit să sprijine mașinațiile stabilimentului românesc împotriva presupusului „război hibrid” al Rusiei.

Mai degrabă decât semnele distinctive ale unei „operațiuni rusești”, ascensiunea lui Georgescu pare a fi opera unei părți a stabilimentului românesc care emulează mișcările de extremă dreaptă cultivate de susținătorii lui Trump din întreaga lume. Partidul fascist AUR, la care este asociat numele lui Georgescu, a încercat încă din decembrie 2021 un atac imitator asupra clădirii Parlamentului României pe modelul loviturii de stat eșuate a președintelui american Donald Trump din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA.

La 8 decembrie, poliția română a arestat 20 de bărbați care se îndreptau spre capitala București, în posesia mai multor arme și explozibili. Indivizii făceau parte dintr-un grup paramilitar condus de Horatiu Potra, un fost mercenar și proprietar al unei companii militare private. Potra, un activist de extremă dreapta și politician local cu legături cu partidele principale, a fost prezentat în mod proeminent în timpul campaniei ca garda de corp a lui Georgescu.

Surse apropiate anchetei au declarat presei române că oamenii lui Potra au pregătit o listă de jurnaliști și politicieni care urmau să fie intimidați sau atacați dacă Georgescu câștiga președinția. Alte rețele de extremă dreapta cu legături la Georgescu au ieșit în evidență în ultimele săptămâni, iar activiști pentru drepturile romilor și personalități publice au primit amenințări cu moartea. Unul dintre susținătorii financiari ai campaniei, un mogul de criptomonede din orașul Brașov, și-a comparat direct rolul cu cel jucat de oligarhul Elon Musk în campania lui Trump.

Georgescu a primit, de asemenea, sprijin pe rețelele sociale din partea lui Musk și a fiului lui Trump, care a vorbit pe X/Twitter despre o „încercare Soros/ Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului”.

Rețelele care îl leagă pe Georgescu de cercurile financiare și fasciste internaționale arată că decizia antidemocratică de a-i anula victoria din primul tur nu va opri ascensiunea forțelor de extremă dreaptă din România. Deși pare probabil că lui Georgescu nu i se va permite să candideze din nou, rețelele sale vor fi reabsorbite în mediul fascist care controlează o treime din parlamentul țării și care este acum efectiv singura forță de opoziție din legislativ.