Română

Fascistul român Georgescu câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale

Fascistul autodeclarat Călin Georgescu, candidat independent la președinție, gesticulează în timp ce ține un discurs în fața presei, la Izvorani, România, marți, 26 noiembrie 2024, după ce a ajuns la turul doi al alegerilor din 8 decembrie. [AP Photo/Vadim Ghirda]

Pe 24 noiembrie, în România a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Călin Georgescu, un fascist declarat care candidează ca independent, a produs o surpriză electorală și s-a clasat pe primul loc cu peste 22 % din voturi. El va fi însoțit în turul doi de Elena Lasconi, din partea partidului liberal de opoziție USR (Uniunea Salvați România). Candidații celor două partide de guvernământ tradiționale, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care guvernează România în cadrul unei Mari Coaliții din 2021, au fost eliminați.

Alegerile au declanșat o criză politică intensă în sistemul de guvernare din România. Sondajele pre-electorale arătau o victorie confortabilă pentru social-democrați și o mulțime de candidați care se luptau pentru locul de al doilea, în timp ce Georgescu a obținut doar locul cinci în zilele dinaintea alegerilor. Conducerile PSD și PNL au fost demise, timp în care cele două partide se pregătesc pentru alegerile generale de la 1 decembrie, care se așteaptă să plaseze mai multe partide de extremă dreapta în legislativ.

Georgescu era practic necunoscut publicului larg înainte de alegeri. El a fost asociat cu partidul fascist Alianța pentru Unitatea României (AUR), dar a fost expulzat, deoarece glorificarea deschisă a naziștilor și a criminalilor de război a interferat cu încercările AUR de a-și îmbunătăți imaginea și de a obține voturi.

Campania lui Georgescu a încălcat în mod deschis reglementările electorale. El nu a declarat nicio cheltuială de campanie și nu a adăugat marcaje electorale la videoclipurile sale. În zilele de după alegeri, mai multe instituții de presă au primit un e-mail conținând fotografii care îl arătau pe Georgescu în compania anturajului său apropiat. Acesta include doi foști șefi ai serviciilor secrete românești, precum și Adrian Thiess, un mogul media conectat la staff-ul Trump, care a organizat recent călătoria lui Trump Jr. în Ungaria.

Comentatorii de extremă-dreapta au vorbit despre o vizită în viitorul apropiat în România a lui Robert Kennedy Jr, adept al anti-științei nominalizat de Trump la conducerea Departamentului SUA pentru Sănătate, aparent pentru a-și promova cartea „Adevăratul Anthony Fauci”, cu o introducere de Georgescu. Georgescu este el însuși o figură cunoscută în mlaștina fascistă a negaționismului COVID.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a fost convocat joi de președintele în exercițiu al țării, Klaus Iohannis. Acesta a emis un raport care a constatat „atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”. Raportul a emis acuzații nefondate potrivit cărora rezultatul alegerilor s-ar fi datorat „actorilor statali și non-statali, în special Federației Ruse, care are un interes crescut de a influența agenda publică și coeziunea socială a societății românești”.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), parte a aparatului de spionaj intern supradimensionat al României, a emis o declarație prin care a negat existența „atacurilor cibernetice”. Serviciul Român de Informații (SRI) a emis un raport similar înainte de alegeri, după ce prim-ministrul Marcel Ciolacu a acuzat candidații că folosesc „ferme de troli”.

Curtea Supremă a ordonat renumărarea voturilor și și-a dat termen până la 2 decembrie pentru a lua o decizie cu privire la anularea totală a rezultatului alegerilor.

Campania oficială împotriva lui Georgescu, axată exclusiv pe aspecte tehnico-juridice, are rolul de a ascunde problemele sociale și politice implicate. Ea nu este determinată de aversiunea față de opiniile sale de extremă dreaptă, multe dintre acestea fiind împărtășite de rivalii săi, ci mai degrabă de criticile sale la adresa NATO și a războiului din Ucraina. Politico a remarcat: „Succesul lui Georgescu a declanșat un semnal de alarmă, deoarece România a fost considerată în ultimii ani drept unul dintre membrii cei mai de încredere ai UE în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește statul de drept și securitatea - cu o bază NATO majoră la Marea Neagră”.

Rezultatul alegerilor este, în primul rând, o condamnare a sistemului de conducere din România, care a ajuns să creadă propriile minciuni despre un „consens național” pro-război. Georgescu, care a făcut din criticarea războiului punctul central al campaniei sale, centrată pe Telegram și TikTok, și-a construit o audiență în rândul muncitorilor și al tinerilor care nu au putut găsi o ieșire progresistă pentru problemele lor.

Un rol politic important al acestei campanii este de a amalgama opoziția față de război cu simpatiile fasciste ale lui Georgescu. Partidele capitaliste aflate la putere suprimă opoziția susținând în mod fals că orice opoziție este în mod necesar fascistă.

Pandemia COVID în curs de desfășurare a dus la aproape colapsul sistemului de sănătate. În vară, dezvăluirile privind decesele în masă dintr-un spital public au dus la incriminarea a doi medici de către procurori și mass-media pentru crimă. Cazul împotriva lor a fost între timp respins de un judecător, dar această „crimă socială” continuă fără încetare.

România este profund implicată în războiul imperialist împotriva Rusiei în Ucraina, care riscă să se transforme într-un conflict direct între state înarmate nuclear. Ca stat de la Marea Neagră care se învecinează cu Ucraina, România ar avea, fără îndoială, mult de suferit în orice extindere a războiului. Cu toate acestea, orice abatere de la linia oficială pro-război este denunțată ca fiind rezultatul interferenței rusești. Consensul oficial pro-război este susținut de grupuri de pseudo-stânga precum Grupul de Acțiune Socialistă (GAS), care denunță „imperialismul rus”.

Criza globală a costului vieții a fost agravată de măsurile de austeritate cerute de Planul UE de Redresare și Reziliență, precum și de creșterea vertiginoasă a cheltuielilor pentru apărare. O reducere recentă a pensiilor a privat mulți muncitori în vârstă, în special din sectoarele minier și nuclear, de ajustări la costul vieții. Se așteaptă ca anul 2025 să aducă noi runde de austeritate în România.

Politicile de război și austeritate au degradat normele democratice burgheze, atâta cât au fost ele după restaurarea capitalismului de către regimul Stalinist în anii ‘90. Clasa conducătoare, cu PSD-ul post-Stalinist în frunte, a virat spre extrema dreaptă, adoptând forme extreme de naționalism, iredentism și negaționism COVID. Partide fasciste precum Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) și Partidul SOS România au fost umplute de aparatul PSD, Staliniști, academicieni și birocrați sindicali.

Un raport publicat în noiembrie de site-ul românesc PressOne subliniază poziția politică dominantă a AUR în regiunea minieră Valea Jiului.

Demoralizarea și confuzia prevalează printre minerii rămași, după ce au suferit decenii de înfrângeri și închideri pe mâna statului și a sindicatelor. O ușă rotativă de Staliniști, birocrați sindicali și politicieni locali formează baza activităților AUR în multe regiuni dezindustrializate. Un astfel de exemplu este Nicu Bunoaica, un lider sindical din minerit și fost asociat al pseudo-stângii Asociația pentru emanciparea lucrătorilor (AEM), care a candidat ca membru AUR în alegerile locale de la începutul acestui an.

Ascensiunea în cea mai înaltă funcție a unui admirator fascist al Gărzii de Fier din România interbelică pare să fie o surpriză mai puțin „șocantă”, așa cum a fost descrisă în mass-media.

La fel ca alți lideri de extremă dreapta aleși în ultimii ani, Georgescu este în primul rând expresia abandonării tot mai deschise a normelor democratice de către clasa conducătoare, în condițiile războiului global și ale intensificării rezistenței clasei muncitoare. Principala responsabilitate pentru ascensiunea extremei drepte revine forțelor politice de stânga nominală, care s-au adaptat naționalismului și au renunțat la orice rezistență la război.

Georgescu însuși este produsul fostei clase conducătoare Staliniste. El a urmat calea mentorilor săi, Sergiu Celac și Mircea Malitza, care s-au bucurat de cariere în corpul diplomatic al regimului Stalinist și au rămas influenți după restaurarea capitalistă. Georgescu are legături cu grupul de reflecție malthusian „Clubul de la Roma” și a fost promovat de liderii PSD din stabilimentul de politică externă ca expert în „dezvoltare durabilă”. În timpul pandemiei, el a devenit un important promotor al medicinei șarlatane și un oponent al măsurilor de sănătate.

Opoziția lui Georgescu față de război este, însă, o fraudă totală. El a cerut reintroducerea încorporării militare. Critica sa față de războiul din Ucraina este ridicată doar din punctul de vedere al faptului că acesta subminează interesele economice și geostrategice ale capitalismului românesc.

Loading