Preşedintele Barack Obama s-a folosit marţi de un briefing ca pentru a declara că atentatele cu bombă, care au avut loc cu o zi înainte la Maratonul din Boston, sunt un "act de teroare," deşi FBI-ul şi poliţia nu aveau încă nici suspecţi, nici motive pentru atacuri.

 

Numărul de morţi din atentatele cu bombă se ridică la trei, inclusiv un băiat de opt ani, o femeie de 29 de ani şi un student, absolvent al Universităţii din Boston. 176 de alţi oameni au fost răniţi, unii dintre ei suferind leziuni critice care vor necesită amputarea unuia sau chiar a ambelor picioare.

 

"Fiecare ocazie în care bombele sunt folosite pentru a lovi civili nevinovaţi este un act de teroare," a declarat Obama reporterilor adunaţi în sala de briefing de la Casa Albă. "Ceea ce încă nu ştim este însă cine a efectuat acest atac sau din ce motiv; dacă a fost planificat şi executat de o organizaţie teroristă externă sau internă sau a fost actul unui individ malefic."

 

Marţi au fost infirmate un număr de revendicări iniţiale şi de speculaţii. Poliţia a stabilit că singurele bombe au fost cele două care au explodat lângă linia de sosire a maratonului. Rapoartele privind un număr mai mare de dispozitive, care însă nu au explodat, dar care ar fi fost descoperite în zonă, au fost false.

 

Potrivit anchetatorilor, bombele în sine au fost destul crude, realizate din explozivi şi rulmenţi cu bile, pelete, cuie sau alt şrapnel împachetate în oale metalice sub presiune şi declanşate cu cronometre de bucătărie . Instrucţiuni pentru construirea unui astfel de dispozitiv sunt disponibile pe internet.

 

În plus, rapoartele iniţiale ale mass-mediei, că un arab a fost luat în custodia poliţiei şi ar fi suspect în atentatele cu bombă, au fost infirmate şi ele. Oficialii au raportat marţi că studentul arab de 20 de ani, care a fost internat în spital cu leziuni provocate de explozii, nu este suspectat de nicio implicare în atac, ci este văzut mai degrabă drept victimă şi martor.

 

Natura bombelor, ziua atacului - Patriot Day cât şi termenul limită pentru plata impozitului federal - şi lipsa oricăror avertizări prealabile sau ameninţari şi revendicări de responsabilitate din partea grupurilor teroriste externe a condus, conform relatărilor, la suspiciuni că atentatele cu bombă ar fi fost activitatea internă a teroriştilor de dreapta.

 

Timothy McVeigh, care a fost asociat cu mişcarea de dreapta a miliţiei, a declanşat la data de 19 aprilie 1995 un camion cu bombă în afara clădirii federale în Oklahoma City. El a ucis 168 de persoane, inclusiv un număr mare de copii aflaţi în centrul de zi al clădirii. Atacul a avut loc la aniversarea reală marcată de Patriot Day - bătăliile de la Lexington și Concord, debutul Războiului Revoluţionar American. Conform relatărilor, aniversarea a fost văzută de McVeigh ca fiind semnificativă.

 

Bombele din Boston au fost cu mult mai slabe decât cele asamblate de McVeigh. Acestea sunt comparabile cu dispozitivele bombă tip ţeavă utilizate de Eric Rudolph, fanaticul de dreapta anti-avort şi în favoarea identităţii creştine, care a efectuat un atentat cu bombă în iulie 1996 la Jocurile Olimpice de la Atlanta, omorând două persoane şi rănind 11.

 

Date fiind tensiunile sociale şi politice în Statele Unite, motivele de a suspecta că acţiunea teroristă a fost activitatea celor de extremă dreaptă sunt foarte reale, însă lipsesc dovezi concrete care să indice vreun suspect.

 

Un oficial guvernamental citat de Los Angeles Times a speculat că atentatele cu bombă ar putea să fi fost efectuate de " islamişti radicali din zonă."

 

Fără îndoială, în cadrul guvernului SUA şi a aparatului de inteligenţă se dă o luptă politică legată de modul în care ar putea fi utilizate aceste evenimente din Boston pentru a avansa politicile de securitate americane în tară şi cele militariste în străinătate.

 

O campanie imediată a încercat să plaseze evenimentele în cadrul "războiului împotriva terorii", care a fost utilizat pentru a legitima un militarism nesfârşit în străinătate şi desfiinţarea drepturilor democratice în Statele Unite. Mass-media a încercat să conecteze evenimentele cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

 

Scopul este, din nou, de a utiliza evenimentele tragice pentru a justifica dezvoltarea masivă de către guvern a aparatului militar, a celui de securitate şi de inteligenţă. Răspunsul imediat la atacuri a fost o reprimare de securitate nu numai in Boston, ci la nivel national, pentru a pregăti publicul pentru o altă expansiune militaristă a societăţii americane.

 

Pe străzile oraşului Boston au fost dislocate trupe ale Gărzii Naţionale echipate de lupă, purtând arme automate şi vehicule blindate. În mod similar au intervenit în forţă şi echipele speciale de intervenţii SWAT din Boston.

 

Ziarul britanic The Guardian a comentat că străzile din zona înconjurătoare bombardamentelor "arătau ca şi cum ar fi fost supuse unei lovituri de stat militare. Zona a fost împânzită de detectivi, străzile blocate cu vehicule blindate şi aerul răsuna de lătratul câinilor din cadrul diviziilor K-9."

 

Biroul primarului din Boston, Thomas Menino, a emis o declaraţie spunând că populaţia " nu ar trebui să fie alarmată de prezenţă în punctele cheie ale oraşului a Gărzii Naţionale şi a altor ofiţeri înarmaţi."

 

Marţi, alarme false au dus la perturbări pe aeroporturi, inclusiv la evacuarea unui avion aflat pe o pistă din Boston Logan şi a întregului terminal central al aeroportului LaGuardia din New York.

 

Agentul special din partea FBI responsabil cu ancheta atentatului din Boston a promis marţi că autorităţile americane " se vor duce până la captetele pământului pentru a găsi subiectul sau subiecţii responsabili pentru aceste crime josnice."

 

Reacţia populară în Statele Unite este una de groază justificată în faţa acestei crime brutale. Există, de asemenea, şi sentimentul că bombardamentele sunt, într-un fel sau altul, expresia unei boli mai profunde a societăţii americane. Pentru establishmentul politic, ea devine un prilej pentru moralizare ipocrită.

 

În declaraţia sa de marţi, Obama a spus: "Dacă vreţi să ştiţi ce suntem noi, ce este America, cum răspundem răului, acesta este modul - dezinteresaţi, compătimitori, netemători."

 

De fapt, sub stindardul "războiului împotriva terorii, " clasa de guvernământ americană s-a angajat într-o perioadă mai lungă de un deceniu de violenţă inexorabilă peste tot în lume. Atentatele din Boston nu au fost singurele explozii care au curmat viaţa umană în această săptămână. Luni, bombardamente separate în Irak au ucis cel puţin 50 de persoane în întreaga ţară, care rămâne sfâşiată de conflicte în urma războiului şi ocupaţiei americane.

 

Noora al-Amoora a scris pe o pagină populară de pe Facebook intitulată "Bagdad": “Fie ca Dumnezeu să vadă ce se întâmplă în lume. Este adevărat că în explozia de acolo au murit oameni nevinovaţi, fie ca Dumnezeu să-i binecuvinteze, însă acest lucru se întâmplă în Irak în fiecare zi şi acolo mor mai multe persoane, însă nimănui nu -i mai pasă. Sunt acestea singurele vieţi preţioase, iar vieţile noastre nu valoarează nimic?"

 

Ministerul de Externe din Pakistan a emis luni o declaraţie în care condamnă un alt atac american cu drone în urma căruia şi-au pierdut viaţa mai multe persoane aflate în regiunile tribale din nord-vestul tarii, lângă graniţa afgană.

 

"Astfel de atacuri unilaterale contravin dreptului internaţional şi sunt contraproductive pentru stabilitatea acestei ţări, s-a spus în declaraţie.

 

Cu doar o săptămână în urmă, un atac cu drone în Afganistan a ucis 20 de persoane, inclusiv cel puţin 10 copii cu vârste cuprinse între unu şi 12 ani.