La numai trei luni de la începutul celui de-al doilea mandat al Preşedintelui Barack Obama, caracterul următorilor patru ani a fost deja demonstrat în mod evident în acţiunile întreprinse până în prezent: o intensificare a contrarevoluţiei sociale în Statele Unite, a militarismului american şi un asalt fără precedent asupra drepturilor democratice.

 

Rolul administraţiei ca agent direct al băncilor este cel mai clar exprimat în politica internă. După predarea a trilioane de dolari băncilor, ceea ce a dus la preţuri uriaşe pe pieţe şi la profituri record, elita corporativa şi financiară este determinată să lase clasa muncitoare să plătească.

 

Alegerile din 2012 au fost caracterizate de o deziluzie generală a poporului american în sistemul politic ca un întreg şi în administraţia Obama în mod special. Cu toate acestea, populaţia a încercat - în măsura în care în cadrul extrem de nedemocratic al sistemului bipartit acest lucru este posibil - să se opună programului de austeritate votând împotriva lui Mitt Romney, identificat ca fiind cel mai apropiat de elita financiară.

 

Înainte de începerea celui de-al doilea mandat al lui Obama, site-ul WSWS a avertizat că Obama pregăteşte un atac fără precedent asupra programelor sociale de bază. În ziua celei de-a doua inaugurări a lui Obama, WSWS a avertizat că " deja este clar că al doilea mandat va marca o intensificare a politicilor de dreapta începute în primul mandat. Cuvântul de bază în politica internă este austeritatea şi vizează programele de bază rămase din 1930 şi anii 1960 - pensiile şi Medicare."

 

În ciuda faptului că la alegerile din 2012, Obama a candidat ca un apărător al "clasei de mijloc" şi s-a prezentat ca un adversar al reducerilor draconice de buget propuse de republicani, odată ce alegerile au trecut, Obama s-a întors imediat la activitatea de reducere a cheltuielilor sociale.

 

Agenda socială a administraţiei a fost expusă clar în propunerea de buget care a ajuns săptămâna trecută la urechile publicului, dar care a fost lansată în mod oficial miercurea aceasta. Ea cere în mod explicit reduceri drastice şi profund nepopulare din Medicare şi din pensii, programele federale de bază pentru îngrijirea sănătăţii şi de pensionare. Aceasta este doar o propunere de deschidere şi începe de acolo de unde s-au oprit anul trecut Obama şi liderul Casei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner. Oricare ar fi în final "marea afacere" între democraţi şi republicani, ea va fi chiar mai draconică.

 

Propunerea de buget a lui Obama taie 400 de miliarde dolari din Medicare şi creşte în mod semnificativ costurile plătite de bolnavi pentru medicamentele preventive, de zi cu zi. Rezultatul acestor măsuri va fi sărăcia şi o moarte timpurie pentru milioane de oameni. Propunerea stabilește, de asemenea, ca în următorii zece ani să fie reduse din programul de pensii 130 de miliarde de dolari prin modificarea modului în care vor fi calculate costurile de viaţă.

 

Bugetul vine după ce Obama a dat legitimitate reducerilor "sequester" care includ concedii neplătite (se ridică la reduceri salariale cu 20-30 la sută) pentru peste un milion de bugerari, reduceri ale șomajului extins cu 11 la sută, îngheţarea salariilor bugetarilor şi reduceri mari din programele sociale, care au consecinţe devastatoare pentru milioane de oameni din întreaga ţară.

 

Ca urmare a a reducerilor “sequester” , peste 600.000 de femei cu venituri mici şi copii sunt excluse din programul WIC, Programul de nutriţie suplimentar pentru femei, sugari şi copii; 125.000 de familii vor fi private de asistenţa federală pentru locuinţe şi 1,2 milioane de studenţi vor fi afectaţi de reducerile pentru subvenţiile la educaţie.

 

Aceste acțiuni federale sunt însoţite de reduceri drastice la nivel de stat şi la nivel local. Luna trecută, guvernatorul din Michigan, Rick Snyder, a desemnat un manager de urgenţă care să-şi asume puteri practic nelimitate asupra oraşului Detroit. Managerul de urgenţă, Kevyn Orr, este însărcinat cu asigurarea fluxului de bani către deţinătorii de acţiuni de pe Wall Street prin distrugerea contractelor muncitorilor şi privatizarea activelor oraşului. Administraţia Obama a indicat clar că sprijină deplin acţiunile din Detroit, care sunt privite ca un model pentru viitoarele măsuri în întreaga ţară.

 

La doar câteva zile înainte ca managerul de urgenţă din Detroit să îşi înceapă activitatea, oraşul Chicago, condus de primarul Rahm Emanuel, fostul Şef de Stat Major a lui Obama, a anunţat planurile sale de a închide 61 de şcoli publice. Acesta este cel mai mare număr de şcoli din istoria Statelor Unite care vor fi închise ca urmare a unui singur anunţ.

 

Toate acestea fac parte dintr-o politică coordonată. În timp ce Rezerva Federală a SUA imprimă 85 de miliarde dolari pe lună pentru a cumpăra credite ipotecare şi alte active deţinute de către bănci, nimic nu este făcut pentru a ajuta oraşele şi statele din întreaga ţară care nu mai au lichidităţi. Scopul este de a anula prin reduceri istorice fără precedent din învăţământul public, îngrijirea sănătăţii şi programele de pensionare, beneficiile de care se bucură clasa muncitoare.

 

În ceea ce priveşte politica externă, Obama începe cel de-al doilea mandat cu o serie de acţiuni extrem de provocatoare în Asia de Est. Bombardiere care pot transporta arme nucleare zboară peste o regiune dezbinată de conflicte naţionale şi geopolitice, iar tensiunile legate de Coreea de Nord sunt folosite pentru a intensifica "pivotul" administraţiei spre Asia. Acesta este menit să asigure dominaţia SUA în Pacific şi este îndreptată mai ales împotriva Chinei.

 

Escaladarea atacului asupra clasei muncitoare şi creşterea militarismul sunt însoţite de o expansiune vastă a puterilor guvernamentale ale poliţiei de stat. La începutul lunii februarie, Casa Albă a lansat un document în care explica raţiunea sa pseudo-legală privind asasinarea extrajudiciară a cetăţenilor americani şi în care respinge fără probleme dreptul constituţional de bază al cetăţenilor la proces echitabil. În martie, Procurorul General Eric Holder a afirmat pentru prima oară că guvernul are dreptul să asasineze cetățeni pe teritoriul SUA.

 

Un rol cheie în facilitarea contrarevoluţiei sociale a fost jucat de sindicate şi de organizaţiile de pseudo-stânga care orbitează în jurul Partidului Democrat. Scopul lor este să împiedice prin orice măsuri o ruptură politica de sistemul bipartid, să insiste că politicile de dreapta ale administraţiei Obama sunt rezultatul "intransigenţei" republicanilor şi că Obama poate fi împins să renunţe la sprijinul său pentru austeritate prin presiune populară.

 

După realegerea lui Obama, revista Nation, de exemplu, a declarat că "realegerea marchează cel mai decisiv mandat al unei guvernări asertive şi progresiste în mai bine de o generatie." Cât de repede au fost expuse aceste pălăvrăgeli goale!

 

Acţiunile administraţiei Obama în cel de-al doilea mandat sunt o confirmare a ceea ce devenise deja evident din primul mandat: că sistemul politic din Statele Unite, fie că este condus de un democrat sau un republican, este indiferent faţa de necesităţile şi interesele marii majorităţi a populaţiei, clasa muncitoare. Este un sistem complet subordonat cerinţelor elitei corporative şi financiare.

 

Astfel de acţiuni nu trec neobservate. Clasa conducătoare şi instituţiile sale stau discreditate în ochii a milioane de oameni, în Statele Unite şi din întreaga lume.

 

Pentru a-şi afirma propriile interese, clasa muncitoare are nevoie de propriul partid politic şi de un program, care începe cu înţelegerea că drepturile şi interesele oamenilor muncii sunt incompatibile cu sistemul capitalist. În opoziţie cu cele două mari partide de afaceri, clasa muncitoare trebuie să construiască propriul său partid politic, bazat pe un program socialist de reorganizare a societăţii în funcție de nevoile sociale, nu a profitului privat. Acest lucru înseamnă aderarea şi construirea Partidului Egalităţii Socialiste.