Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat miercuri demisia guvernului. El a răspuns astfel protestelor aflate în curs de desfăşurare, proteste care au debutat la începutul lunii şi care sunt legate de preţurile exorbitante a energiei electrice.
Joi, Parlamentul a acceptat demisia guvernului cu 209 voturi pentru şi 5 împotrivă. Borisov a condus un guvern minoritar al Cetăţenilor pentru o Dezvoltare Europeană a Bulgariei (GERB). Din moment ce toate partidele majore s-au opus formării unui nou guvern, noile alegeri vor avea loc în aprilie. Până atunci, ţara va fi probabil condusă de un guvern tehnocratic. Data alegerilor care ar fi avut loc în mod normal în Bulgaria ar fi fost în luna iulie.
În zile de dinaintea demisiei, protestele împotriva guvernului şi a politicilor sale sociale brutale au escaladat. Ceea ce a debutat la începutul lunii cu câteva sute de protestatari, care se opuneau preţurilor ridicate la energie electrică, s-a dezvoltat într-o mişcare de masă socială, susţinută de sute de mii de muncitori în peste 30 de oraşe ale ţării. Asupra birourilor companiilor de energie au avut loc atacuri repetate.
Protestele nu mai sunt limitate doar la preţurile ridicate la energie electrică. Demonstranţii au cerut demisia guvernului, naţionalizarea companiilor energetice, iar unii au cerut controlul cetăţenilor asupra agenţiilor şi corporaţiilor, cât şi alegerea unei adunări constituante. Protestatarii din Plovdiv au avut un banner cu poze ale liderilor tuturor partidelor politice şi dedesubt sloganul "Voi trebuie să plătiţi factura."
Guvernul GERB a răspuns la aceste proteste cu brutalitate extremă. Protestatarii au fost bătuţi în mod repetat şi au fost ultilizate tunuri de apă. Numai marţi, cel puţin 14 protestatari au fost răniţi, 11 dintre ei necesitând spitalizare.
Protestele au fost o rebeliune socială fundamentală. Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE, cu un salariul mediu lunar oficial de 350 de euro. Somajul a crescut la peste 12 la sută. Potrivit agenţiei de caritate Caritas, 40 la sută a copiilor din ţară nu au suficientă mâncare.
În ultimii 10 ani, guvernele bulgare, alcătuite din diferite partide, au implementat programe brutale de austeritate. Aproape toate întreprinderile de stat au fost privatizate, drepturile de muncă au fost atacate şi salariile tăiate. Toate aceste lucruri a avut loc sub egida Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Uniunii Europene. Bulgaria a fost transformată într-un paradis pentru investitorii străini.
Demisia guvernului este o încercare a elitei conducătoare bulgare şi a Uniunii Europene de a aduce situaţia sub control şi de a pune Partidul Socialist Bulgar (BSP), cel mai mare partid de opoziţie, la guvernare. De aceea, Borisov - care susţine că a vrut să lupte "până la capăt" - a fost forţat să demisioneze.
Numeroase încercări anterioare ale guvernului de a aduce protestele sub control au eșuat. Săptămâna trecută, premierul l-a înlocuit pe şeful autorităţii de control a energiei, Angel Semerdchiew, cu Juliana Ivanova. Aceasta a anunţat crearea unei comisii de revizuire a companiilor de energie şi reducerea preţurilor la energie electrică. Însă după doar patru zile, când s-a aflat că ea a făcut afaceri ilegale cu tutun, a fost forţată să demisioneze.
Lunea trecută, Borisov a demis şi ministrul de Finanţe, deosebit de nepopularul Simon Djankov. Djankov, fostul conducător al Băncii Mondiale, este în mare măsură responsabil pentru măsurile de austeritate brutală. El a fost membrul unui cabinet, care a obţinut cel mai scăzut vot de încredere, de doar 11 la sută.
Imediat după concedierea lui Djankov, Borisov a promis să distribuie o subvenţie de mai multe milioane de dolari către producătorii bulgari de cereale. Această subvenţie fusese anterior reţinută de către ministrul de Finanţe. Borisov a promis, de asemenea, şi o reducere de 8 la sută a preţurilor la energie electrică şi retragerea licenţei companiei cehă de energie, CEZ.
Sindicatele din Bulgaria au încercat la rândul lor să suprime protestele şi să salveze guvernul. Liderul organizaţiei care este succesorul sindicatului stalinist KNSB, Plamen Dimitrov, a sărit în ajutorul regimului chiar şi atunci când protestatarii aflaţi pe străzi cereau demisia guvernului. Pentru rezolvarea conflictelor sociale, el a propus formarea unui comitet mixt alcătuit din sindicate, autorităţi de reglementare şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, care să fie condus de prim-ministrul Borisov.
După ce aceste încercări au eşuat şi protestele de masă au continuat, opoziţia a încercat să prezinte alegerile anticipate ca pe o soluţie şi astfel să se plaseze pe ei înşişi în avantaj. Duminica trecută, BSP, care până în prezent nu a jucat niciun rol în cadrul protestelor, a publicat o declaraţie a liderului partidului, Sergei Stanishev, în care acesta acuză guvernul de "inadecvanţă şi incapacitate” în faţa acestei situaţii.
Colegul său de partid, Georgi Parvanov, care a fost preşedintele bulgar între 2002-2012, a declarat că el a aşteptat demisia lui Borisov, deoarece acest lucru a fost singurul pas posibil pentru a pune capăt protestelor. El a pledat pentru convocarea unui Consiliu Naţional de Securitate, prezidat de preşedintele Rossen Plevneliev (GERB), în care să fie reprezentaţi toţi miniştrii responsabili pentru problemele de securitate.
BSP este autorul reducerilor şi a politicilor de privatizare. Din 2004 până în 2009, când acesta a făcut parte din guvern, partidul a condus ţara în Uniunea Europeană şi a implementat atacuri sociale corespunzătoare. Ca urmare, partidul a obţinut în cadrul alegerilor din 2009 cel mai scăzut număr de voturi din istorie, 18 la sută, şi a cedat locul guvernului GERB. Partidul este în continuare profund discreditat.
Din acest motiv, protestele muncitorilor au fost îndreptate tot mai mult împotriva întregii clase politice. Următoarea demonstraţie de masă a fost anunţată că va avea loc duminică.